Cazul dramatic al unei tinere de 21 de ani, internată cu COVID și readusă la viață după un stop cardiac

Cazul dramatic al unei tinere de 21 de ani, internată cu COVID și readusă la viață după un stop cardiac

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, dr. Beatrice Mahler, s-a arătat impresionată de această situație, precizând că formele de COVID din valul patru al pandemiei sunt mai grave decât cele din valurile anterioare, iar pacienții se recuperează mai greu.

„Sunt extrem de marcată de evoluția unei tinere de 21 ani, care este internată acum la Institutul Marius Nasta. A venit de două zile și astăzi a trecut prin primul stop cardiac, care s-a resuscitat, dar nu știm care va fi evoluția ei în continuare. Este o tânără care nu are comorbidități importante, în afară de obezitate, și care cu siguranță nu s-a gândit că ar putea ajunge într-o astfel de cumpănă a vieții ei”, a declarat dr. Mahler, la un post TV.

Medicul sfătuiește oamenii, indiferent de vârstă, să țină legătura cu medicul de familie atunci când constată simptomatologie COVID.

„Deși soluțiile terapeutice sunt funcționale pentru o mare parte din cei care trec prin boală, adică aproape 80% pot să treacă printr-o formă care să poată fi gestionată la domiciliu, o parte au nevoie de un ajutor substanțial, un ajutor care depășește orice capacitate de management la domiciliu, chiar dacă sunt persoane care încearcă să-și administreze terapia cu antivirale la domiciliu, oxigenoterapie…. sunt situații care, din păcate, duc la agravare și impun prezentarea urgentă într-un spital”, a mai arătat medicul.

Soluții disperate pentru criza de locuri

Beatrice Mahler susține că pacienții COVID din valul patru ajung mult mai frecvent la forme grave ale bolii, chiar cu tratament în spital.

„Evoluția este mult mai rapidă spre deteriorare, formele sunt mult mai severe și chiar în spital, cu tratament administrat, din păcate, ei ajung să se deterioreze extrem de rapid și să prezinte complicații”, a spus dr. Mahler. 

Pe de altă parte, recuperarea durează mai mult, astfel că se ajunge la situații în care unii pacienți sunt mutați în secții non-COVID, pentru a face loc altora care au nevoie de tratament de urgență.  

„Pentru a putea descongestiona secția COVID, am mutat o parte din pacienți în secția de pneumologie – avem acolo jumătate de secție plină cu aceste forme de long COVID – și, din păcate, sunt acum șase pacienți COVID mutați din ierapie intensivă în secție non-COVID tocmai ăentru că au depășit această perioadă de 14 zile, ceea ce ne pune într-o situație nouă, o provocare la care nu m-aș fi gândit: consumul de oxigen. Consum de oxigen care este mare, care ne obligă să găsim soluții”, a mai declarat Beatrice Mahler.

Read More

Lasă un răspuns