Medic ATI, verdict cutremurător pentru cei care nu supraviețuiesc COVID-19: Au stat acasă 7-10 zile fără niciun tratament

Medic ATI, verdict cutremurător pentru cei care nu supraviețuiesc COVID-19: Au stat acasă 7-10 zile fără niciun tratament

Medicul Laura Zarafin, specialist ATI la Spitalul Colentina anunță că pacienţii care ajung la Terapie Intensivă, după 7-10 zile în care au stat acasă fără niciun tratament şi ajung cu afectări pulmonare de peste 60-75%, saturaţii extrem de mici, “sunt pacienţi a căror evoluţie este nefavorabilă de foarte multe ori, pentru că s-a pierdut timp preţios deja, timp în care dacă ar fi avut tratament ghidat de medici s-ar fi putut obţine un efect favorabil. Probabil. Nu obligatoriu”, într-un mesaj, postat marți seară pe pagina de Facebook.

„Deși valul 4 era previzibil , deși se știa de decenii că avem lipsuri mari în privința personalului medical în secțiile ATI , deși se știa foarte clar că nu putem trata mai mult de 2000-3000 pacienți critici ( și aceștia cu personal mult sub normativ ) , nu am reuşit să evităm dezastrul de azi când, pe lângă 1.700 pacienţi Covid critici din ATI există alţi 1700 pacienţi în UPU-urile din ţară. (…) Acest val ar fi putut fi evitat sau măcar diminuat dacă am fi fost toţi responsabili. Din păcate, decesele evitabile şi colapsul sistemului sanitar arată eşecul nostru al tuturor – decidenţi, medici, societate în ansamblu”, a mai transmis medicul.

Laura Zarafin a acuzat și comunicarea autorităților care a fost foarte importantă în evoluția epidemiei din România.

„Printr-o comunicare precară , măsuri contradictorii sau ilogice , prin lipsa încrederii în politicieni și în medici , înclinația spre teorii conspiraționiste de doi bani și apetența unora pentru circ . Acest val ar fi putut fi evitat sau măcar diminuat dacă am fi fost toți responsabili”, a menționat medicul.

Specialistul ATI a explicat importanța prevenției în tratarea COVID-19 pentu a nu se ajunge în stadiul în care este necesară Terapia Intensivă și a amintit de rolul medicilor de familie pentru prescrierea tratamentului pentru simptomatici în primele zile.

“Strategie pandemică inversată. Se vorbeşte mult prea mult, chiar de la începutul pandemiei, despre ATI. Soluţia logică nu era în niciun caz să ajungem la ATI, ci să facem orice este posibil să evităm umplerea acestor secţii, mai ales pentru că este o boală insuficient cunoscută. În primul rând, pentru că vorbim despre o boală infecţioasă dată de un virus cu transmitere aerogenă, ar fi fost bine să evităm contaminarea – prin purtarea corectă a măştilor cu grad mare de filtrare în aglomeraţii şi mai ales în spaţiile închise şi prin respectarea regulilor elementare de igienă. (…) Era esențial să testăm masiv, să facem anchete epidemiologice serioase şi temeinice, să izolăm infectaţi”, mai spune medicul ATI.

“În al treilea rând, toţi infectaţii ar fi fost normal să fie trataţi din primele zile de simptomatologie de către medicii de familie. Medicii de familie, care reprezintă 25% din totalul medicilor din ţară, ar fi fost bine să fie implicaţi în tratarea tuturor infectaţilor simptomatici din primele 1-3 zile de boală.

Medicii de familie ar fi trebuit să aibă asigurate condiţiile pentru a putea prescrie un antiviral care să se găsească în farmacii (favipiravir, arbidol etc), anticoagulant (la cine este cazul) şi/sau antiagregant plachetar. Monitorizarea evoluţiei, a saturaţiei în oxigen din sângele periferic se putea face telefonic şi internaţi în spital numai pacienţii cu forme medii/ severe, cei cu necesar de oxigen şi de antiinflamatorii steroidiene, substanţe anti IL6 etc,, deci acei pacienţi care ajung în faza a 2-a a bolii Covid – cea cunoscută deja ca faza de ” furtună citokinică”, fază în care afectările pulmonare sunt determinate de un anumit tip de sistem imun care răspunde la prezenţa agentului infecţios prin hiperproducţie de mediatori ai inflamaţiei şi în care apare endotelita şi formarea de trombi (cheaguri) în multe vase pulmonare şi nu numai (şi la nivelul vaselor cerebrale, renale, mezenterice etc)”, a continuat medicul.

„După ce au apărut vaccinurile cred că , în ciuda fricilor ar fi fost bine să ne vaccinăm . E adevărat că vaccinul nu împiedică infectarea , este adevărat că eficiența vaccinurilor nu este chiar atât de mare cum s-a observat în primele studii pentru varianta inițială a SarsCov2 . La fel de adevărat este că în țările cu rată mare de vaccinare , între 75 și 98% , deși rata infectărilor cu varianta delta este mare , numărul pacienților spitalizați este foarte mic , iar numărul deceselor și mai mic”, mai spune medicul Laura Zarafin.

Read More

Lasă un răspuns